Arta din România

Oublier Rodin: sculptures from 1905 to 1914

Posted in expozitii, muzee, Secolul XX by artistiromani on March 6, 2009

March 10, 2009—May 31, 2009
Musee d’Orsay, Paris

Săptămâna viitoare se va deschide la Musee d’Orsay, în Paris, una dintre cele mai importante expoziţii de sculptură modernă din ultimii ani.  Expoziţia are în centru creaţia lui Auguste Rodin (1840-1917) – cel care a dezinhibat sculptura, scăpând-o de rigorile academiste. Foarte mulţi artişti din această perioadă, au fost profund influenţaţi de estetica rodiniană. Se credea ca prin Rodin, sculptura a ajuns la un punct terminus care nu va putea fi niciodată depăşit. Vor fi prezenţi în expoziţia de la Musee d’Orsay Maillol, Bernard, Lehmbruck, Bourdelle Duchamp-Villon, Archipenko, Brancuşi etc.

rugaciunea_brancusi

Opera lui Constantin Brâncuşi va fi reprezentată în această expoziţie de lucrarea Rugăciune (bronz, 1907, 111,5 x 35 x 112 cm).  Femeia-simbol a lui Brâncuşi este tributară creaţiei lui Rodin, de la care a preluat amputarea unui braţ. Originea acestei mutilări pleacă de la o idee profundă, simbolică. Aceea a fragmentului mai grăitor decât întregul. Rodin, a simplificat operele sale, prin aceată mutilare, înlăturând astfel părţile nesemnificative. Acest procedeu al mutilării are un dublu rol : estetic şi simbolic. Comun celor doi artişti, nu este numai această mutilare. În căutările sale spre defnirea stilului personal, Brâncuşi preia teme ale Maestrului de la Meudon pe care le dezvoltă într-o manieră peronală, foarte diferită. Figura ghemuită şi Sărutul ale lui Rodin, îşi găsesc corespondenţa în arta lui Brâncuşi în Cuminţenia Pământului şi Sărutul. De această dată, Brâncuşi pleacă de la tema lui Rodin pe care o dezvoltă într-o manieră personală, atât tehnic cât şi simbolic. Renunţă la modelaj şi şlefuire atentă în favoarea cioplirii directe şi la naturalism şi carnalitate în favoarea simbolului. Şi vice-versa este valabilă. Rodin a preluat şi el de la Brâncuşi. În 1910 Rodin a realizat o sculptură care întruchipează un nud feminin în poziţie de rugăciune.

 

 

În 1952, cu ocazia expoziţiei omagiale dedicată lui Rodin, Brâncuşi a redactat un text despre Rodin, din care rezultă în primul rând faptul că Brâncuşi chiar dacă a refuzat să studieze cu Rodin l-a apreciat toată viaţa. Nu a arătat nicio opoziţie faţă de arta lui Rodin. “De la Michelangelo încoace, sculptorii au vrut să realizeze grandiosul. Ei nu au reuşit decât să facă grandilocvenţă. În secolul al XIX –a situaţia sculpturii era disperată. Apare Rodin şi transformă totul. Datorită lui, omul redevine măsura, modului după care se organizează statuia. Datorită lui, sculptura redevine umană în dimensiunile ei şi în semnificaţia conţinutului ei. Influenţa lui Rodin a fost şi este imensă. Pe când el trăia şi expuneam la Naţionala de Arte frumoase, al cărei preşedinte era, prieteni şi protectori (..) au încercat, fără a mă consulta să facă să fiu primit în atelierul său. Rodin a acceptat să mă ia ca elev. Dar eu am refuzat, deoarece nimic nu creşte la umbra copacilor mari. Amicii mei au fost foarte stânjeniţi ignorând reacţia lui Rodin. Când acesta a aflat hotarârea mea, a zis pur şi simplu  în fond are dreptate, este tot atât de încăpăţânat ca şi mine . Rodin avea o atitudine modestă în faţa artei sale. Când a terminat Balzacul său, care rămâne punctul de plecare incontestabil al sculpturii moderne, a declarat:  Abia acum aş dori să încep a lucra.

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: