Arta din România

Pictori români la 1848: Ion Negulici (1812-1851)

Posted in Secolul XIX by artistiromani on August 10, 2008

Generaţia de artilşti români de la 1848 este considerată generaţia de sacrificiu din pictura românească. Ion Negulici, Consatantin Daniel Rosenthal, Barbu Iscovescu, Ioan Constande, Petre Mateescu, Dimitrie Papazoru şi Carl Isler sunt cele mai repreentative nume ale acestei generaţii. Arta lor are influenţe romantice, şi este vădit influenţată de arta franceză. Dincolo de artişti, aceşti oameni au luptat în Revoluţia de la 1848 pentru drepturile românilor.

Ion Negulici s-a năcut la Câmpulung Muscel în familia preoului Dimitrie. A deprins primele noţiuni de artă într-o şcoală de zugrăvit icoane din Câmpulung. Vine la Bucureşti să-şi definitiveze studiile şi se înscrie la Şcoala de Arte decorative înfiinţată de Ana Rosetti. În 1830 se duce la Iaşi şi studiază pictura timp de 4 ani cu Nicollo Livadatti. Deşi s-a îmbolnăvit de ftizie, Ion Negulici călătoreşte pentru studii la Atena şi Paris cu bursă de la Eforia Şcoalelor. Din cauza lipsurilor rezistă puţin la Paris şi pleacă spre Viena, unde învaţă litografia. Devine colaboratoru en-titre al lui Ion Heliade Rădulescu la Curierul Românesc. Când Heliade- Rădulescu era plecat, Negulici susţinea întreaga editare a periodicului (făcea traduceri, scria ditoriale dar şi proză şi dramaturgie orginiale). A trads Gulliver’s Travells din versiunea franceză pe care o ilustrează copiind gravurile lui Grandville.

Pentru că a reuşit să se rupă de viziunea miniaturistă, Ion Negulici este considerat cel mai bun plastician a primei jumătăţi a secolului XIX. Fiind primul artist român cu bursă în Franţa, Negulici a adus în Principate o nouă viziune asupra artei. Faţă de contemporanii si, exclusiv portretişti Negulici lucrază şi peisaje (un gen neabordat până atunci în pictura românească).

În anul 1848 actvitatea sa plastică şi culturală se întrerupe. Ion Negulici, membru activ al societăţii Frăţia, se dedică întru-totul cauzei revoluţiei. Pe 23 iunie 1848 este trimis în Prahova, în calitate de haute- cârmuitor (prefect). La Bursa va executa în continuare potrete,însă mai mult desene decât în ulei După înfrângerea revoluţiei devine musafir al sultanului la Bursa. Pe 5aprilie 1851 moare de ftizie. 

mvi

Ion Negulici Portret de bărbat

Ion Negulici Piesaj din Câmpulung

Ion Negulici – Aga Iancu Manu

 

External links:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Negulici

http://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Ion_D._Negulici

http://www.foaia.hu/arhiva/anul-LIII/12/12.pdf

Constantin Daniel Rosenthal (1820-1851)

Posted in Secolul XIX by artistiromani on July 23, 2008

       Constantin Daniel Rosenthal s-a născut în 1820 la Budapesta, într-o familie pe jumătate românească, pe jumătate evreiască. Ca mulţi artişti ai vremii, Rosenthal şi-a definitivat studiile artistice la Viena, la Academia de Belle Arte. În aceşti ani pe care îi petrece la Viena, intră în contact cu elita românească a vremii şi se împrieteneşte cu Ion Negulici şi C.A. Rosetti. Aceste două persoane vor juca un rol foarte important în scurta viaţă a pictorului. Ion Negulici i-a fost prieten şi coleg de breslă, iar Rosetii omul de legătură cu mişcarea revoluţionară românească. Compoziţiile având în centru revoluţia paşoptistă subliniază credinţa continuă a autorului în idealul românesc pe care şi-l asumase. De alfel, C.D. Rosenthal a fost unul dintre cei mai înfocaţi revoluţionari români, el continuându-şi activitatea chiar şi după înfrângerea revoluţiei. Acesta a fost motivul pentru care a fost arestat în 1851 şi închis. După câteva luni de închisoare, Rosenthal moare în chinuri în aprilie 1851. Există două ipoteze asupra morţii pictorului. Una dintre ele ar fi sinuciderea, datorită dorinţei de a păstra secrete informaţiile sale despre lumea revoluţionara. Cea de-a doua (menţionată de C. A. Rosetti în Jurnalul meu) aruncă un val de eroism asupra morţii artistului. Rosetti spunea că Rosenthal a murit în sala de tortură, fără însă a lăsa să-i scape numele vreunui colaborator al său.

Opera lui Rosenthal îmbină mai multe tendinţe ale vremii. Regăsim reprezentarea alegorică şi apeteotică specifică romantismului, dar şi elegaţa tuşei clasice de formaţie academistă. Lucrează în general în stil pictural, acordând o importanţă deosebită cromaticii şi detaliilor. A lucrat preonderent în ulei pe pânză, compoziţii de dimensiuni mari. Lucrările având ca temă revoluţia română de la 1848, au fost cele care l-au consacrat pe Rosenthal.

 mvi

External links

http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Daniel_Rosenthal