Tara (von Neudorf)

Am citit un articol interesant despre Tara (von Neudorf). Neutru si bine-scris. Mi-a placut. Si am urmarit cu interes comentariile postate ulterior pe blogul Litere Libere. Ceea ce m-a determinat sa scriu despre Tara (un artist pe care il apreciez in mod deosebit) au fost tocmai aceste mini-dezbateri. Am fost intrebata de nenumarate ori de ce imi place Tara, ce vad deosebit in lucrarile lui. Prietene apropiate mi-au reprosat ca e nefiresc sa admiri un artist ale carui lucrari „urla de violenta”. Este provocator, adesea dur. Pentru cei mai multi e prea mult din cauza modului in care isi ambaleaza mesajul. Eu apreciez puterea de-a exprima liber o revolta contra lucrurilor care il deranjeaza. Dar nu mesajul operelor lui Tara a fost cel care m-a determinat sa scriu cateva randuri despre el, ci comparatia deplasata cu Andy Warhol si Mark Kostabi. Doi americani de top, primul reprezentat de frunte al curentului pop-art, cel de-al doilea adept al unui suprarealism un pic depasit pentru secolul XXI, dar impecabil lucrat. Kostabi continua provocarea lansata de Warhol asupra viziunii traditionale a artistului. Discutand despre cei doi vorbim de industria artei. Transilvaneanul nostru nu are nici o treaba cu acest gen de mass-culture. Si stiu foarte sigur ca niciodata conceptul de cultura de masa nu va fi integrat creatiei lui. Tehnic vorbind Sorin Tara este un grafician de frunte, care aplica reguli asimilate intr-o scoala clasica. Nici la nivelul mesajului creatia lui nu poate fi asezata in linia artistilor inspirati de cultura de masa. Nu e filosof, e analist. Priveste si critica. Priviti-l si voi mai atent.

                                                                                                                                                                                                                           Valentina