Surpriza
Va plac surprizele? Daca da, sunteti invitat sambata (4 aprilie 2009) la UNA Galeria (str. General Budisteanu nr. 10) pentru un vernisaj special. In acest week-end se implineste un an de la moartea unui mare artist.
Expozitia poate fi vizitata sambata (pana tarziu in noapte) si duminica toata ziua.
N-o sa va spun acum despre cine e vorba, sper sa ne vedem la vernisaj! Vorbesc de o expozitie de calitate, organizata de o persoana cu totul deosebita
Vernisaj Stefan Caltia/ Iarna/ 27 martie/ Posibila
Galeria Posibila va invita vineri 27 martie orele 18 la vernisajul expozitiei Stefan Caltia/ Iarna.
Ultima expozitie – Galeria 29
vineri 27 martie 2009, la ora 21.00, va avea loc ‘Ultima Expozitie’ la galeria 29, un spatiu de expunere amenajat intr-o sufragerie de bloc. Claudia Cristea, Sinziana Marin si Mircea Nicolae vor expune obiectele confectionate in timpul cursului de arta contemporana ora 14, care a avut loc intre 4 Decembrie 2008 si 16 martie 2009 la Liceul George Cosbuc din Bucuresti.
Ma gandeam ca doi elevi sunt prea putin. Dar e mai usor sa lucrezi cu un numar mai mic de oameni. Lucrurile se pot spune pe indelete, fara graba si fiecare poate pune intrebari. Cand am adus si machetele, povestile mele cam abstracte au devenit ceva inteligibil, chiar la nivel senzorial. Sa tii in mana o bucata de istoria artei e mai convingator decat sa urmaresti pe proiector o imagine digitala, ascultand un comentariu din care nu intelegi nimic, pentru ca nu cunosti cuvintele. (formalism, arta conceptuala, etc.)
Si atunci cand il repictezi pe Rothko sau cand aranjezi un colt de untura cu un spaclu intelegi mai bine despre ce e vorba, decat daca ai spune ca Beuys era un mare artist cu o mitologie personala stranie si complicata. Am descoperit o unealta pedagogica eficienta, care trecea peste zona intelectuala intrand direct in spatiul personal, intr-o zona a lucrului manual care iti ramane totusi in minte, ghidandu-te apoi printre lucrarile dintr-un mare muzeu.
Claudia Cristea si Sanziana Marin au fost singurii elevi din liceu interesati de subiect, care erau dispusi sa stea dupa ora 14.00, cand se terminau cursurile, pentru a afla lucrurile pe care voiam sa le spun. Impreuna am fost artistii care produc lucrarile, muzeografii, curatorii si publicul tinta al expozitiilor din micul muzeu-macheta.
Pentru ca ele au fost de acord sa lucram impreuna, am avut ocazia sa imi organizez cunostintele despre istoria artei dintre anii 50 – 90. Mi-am satisfacut si nevoia de a ma apropia de artisti pe care ii iubesc, dar pe care credeam ca ii epuizasem prin lectura. Am savurat si cadrul conceptual pe care il imaginasem, pentru ca istoria artei e construita in jurul conceptului de autor si nu poti incerca sa refaci intocmai lucrarile semnificative decat folosind asemenea strategii.
Nu am castigat, am investit bani in obiecte si in cursuri. In schimb, am putut micsora o perioada din istoria artei pana la nivelul unei miniaturi, bucurandu-ma de asta ca de o lucrare a altora care imi place, ca de un demers personal in care poti gasi sens, sau ca de o interactiune interesanta, in care in sfarsit reusesti sa comunici ceva din ceea ce stii.
obiectele vor fi distribuite catre publicul prezent la deschiderea expozitiei printr-o tragere la sorti.. pentru a primi una dintre cele 10 invitatii, trimiteti un email la mirceanicolaeee[ at]yahoo. com
Tara – lumea “generatiei djihad”
Generation Djihad vine din neliniştea unui creator aflat în permanentă căutare. O lume dezbinată, marcată de amprenta unei istorii însârgerate şi tatuată cu un prezent violent, dur, insensibil, este reconstruită, prin simboluri, de Sorin Tara. Acelasi Tara, din Black Rumania, Apocalyptic for Everybody şi Into the Night of Loneliness care desenează peste hărţi vechi sau care recompune obiecte găsite în forme hibride. Acelaşi, dar mereu altul! Acum, Tara, se joacă trist, cu ceea ce îi oferă lumea în care trăieşte!
Expoziţia deschisă pe 19 martie 2009, la Anaid Art Gallery oferă publicului gândurile unui artist tânăr, marcat de evenimente care se desfăşoară în jurului lui. “Generation Djihad este despre Tara. Despre cum percepe şi simte artistul Tara lumea în care trăieşte, atrocităţile care au loc în diferitele părţi ale lumii. Poate e subiectiv, poate e crud, poate e maliţios; însă Tara nu este niciodată indiferent, adesea incomod prin ceea ce spune şi face, dar nepăsător niciodată.” (Diana Dochia, curatorul expoziţiei.)
Cum urci treptele spre spaţiul expoziţional, un fundal sonor de guerillă, de război, are rolul să pregătească vizitatorul pentru ceea ce urmează. Spaţiul galeriei, care se modifică cu fiecare expoziţie în parte, de această dată este simplu şi pare de doliu. Pentru a accentua mesajul transmis de artist, chiar în prima lucrare stă scris „Trăim ntr-o lume bolnavă, ntr-o ţară bolnavă, ntr-o societate bolnavă, într-un corp bolnav, c-o minte bolnavă”. Un moto. Un moto care te dă un pas înapoi, dar, acel sunet se intesifică pe măsură ce înaintezi spre expunere şi te obligă să mergi înainte. Să cauţi boala, să înţelegi simbolurile răului acestei lumi, prezente în fiecare lucrare în parte. Desenele prinse în pioneze pe pereţi, îşi spun, rând pe rând povestea singure. Conştiinţa noastră, încărcată zilnic de peisajul atrocităţilor exterioare urlă în microcosmusul lui Tara. Aceste lucrări, spun, de fapt, povestea noastră. A eului colectiv, a umanităţii cu mâinile pătate de sânge. Intrigant? Tara este controversat pentru că pune punctul pe i. Pentru că limbajul lui plastic, vorbeşte despre lucruri pe care încercăm să nu le vedem, sau să nu vorbim despre ele. Lucruri care sunt stări de fapt. Pe care Zeitgeist, Fahrenheit 9/11 sau Schindler’s List le expun din altă perspectivă. Tara este controversat pentru că vede. Vina lui? Luciditatea.
Vlad Nanca – My Space
Spatiul lui Vlad Nanca de la Palatul Universul este o rememorare, o regandire a universului pre si post – ’89. Mituri romanesti, simboluri, kitsch-uri de apartament, clisee… toata podoaba spirituala a romanasiilor. Iisus plange intr-o icoana traditionala (asta daca nu observi in spatele peretelui perfuzia care il injecteaza in ochi); aliniate in sir indian poti admira toate bibelourile din recuzita decoratiunilor interioare specific comuniste (interesant este calul, care, exact ca in Ferma Animalelor ramane ultimul); lemnul de aur din gramada cu lemne de foc (ma-ntreb daca nu cumva aceasta traditie se mai patreaza pe la tara) etc. Jocul ready-made-urilor aduce in atentia publicului o lume de care sper sa ne rupem candva, sper sa reusim s-o lasam in urma!
Expoztia ramane deschisa astazi pana la ora 18, si maine intre 14 si 18.
week-end alternativ – de arta
Mi-am inceput week-end-ul in Galeria 29, spatiul expozitional amenajat de Mircea Nicolae, in propria sufragerie. Am ajuns aici a doua oara, iar spatiul – mult mai familiar de aceasta data- a devenit mult mai atractiv. Totul este un joc, foarte pop si foarte atractiv! Exact ca acum doua saptamani, expozitia a fost gandita in miscare. Intri in sufragerie, unde te intampina o masa de oameni. Fiecare cu un pahar de vin in mana, asteptand momentul culminant: tragerea la sorti pentru impartirea lucrarilor.
Dupa Tudor Ene, in galeria sufragerie, a fost invitata sa expuna si sa daruiasca: Alina Samoschi. “Pufarine”. M-a intrigat titul, asteptam cu nerabdare sa vad expozitia. Surpriza? Pufarinele reprezinta organul genital, al unor schite de nud feminin – desenate cu stiloul pe carton. Ramele albe, groase, trasforma lucrarile in niste tavi aparente – obiecte de uz caznic daca vreti (par sensibile, nu le-as sugera sa le utilizeze, asa, celor 10 castigatori). Mircea, curatorul expozitiei, s-a declarat foarte multumit de trasformarea lucrarilor prin aceasta rama: ”In acel moment conturul neglijent s-a transformat intr-o imagine de o puritate cu totul estetica”.
Ma opresc aici cu detaliile despre expozitia Alinei Samoschi din apartamentul 29, deoarece, luni la 21, MTV Romania, va oferi un reportaj amplu & edificator. 😉
Week-end-ul abia a inceput! Maine, dupa o scurta vizita la Anaid (simt nevoia sa revad, in liniste, expozitia Generation Djihad a lui Sorin Tara) urmeaza Vlad Nanca. Expozitia My Space la Palatul Universul (str. Brezonianu nr. 23-25). Bineinteles, abia astept s-o vad. Vlad mi s-a parut intotdeauna foarte creativ! Detalii despre expozitie aici.
Barbarie – Mutarea tezaurului de la Muzeul National de Arta la Cotroceni
Cititi articolui lui Cosmin Ungureanu din Observatorul Cultural, Oberhausen On Tour / screening/ sambata si duminica
Oberhausen on Tour / screening
sambata 21 si duminica 22 martie, 17h00
MNAC, Calea 13 Septembrie / Auditorium
………………………….
Turneul european al festivalul international de filme de scurt metraj de la Oberhausen – unul dintre primele si cele mai cunoscute festivaluri de gen – prezinta unui public larg cele mai interesante lucrari ale ultimelor doua editii. La MNAC vor fi prezentate cinci calupuri de filme cu programele MuVi Award 2007/2008, Best of German Competition, Best of International and German Competition (35mm) (21.04) si Best of Artist Film and Video, Best of International Competition (22.04).
Programele prezentate aduc in atentie filmele premiate ale ultimelor editii, incluzind filmul documentar al rusului Pavel Medvedev On the Third Planet From the Sun sau Alexandra, realizat de Radu Jude, cistigator al competitiei internationale din 2008. Selectia din programul Best of Artist Film este compusa din productii ale unor artisti contemporani precum Jaan Toomik, Yael Bartana si Sun Xun, iar MuVi Awards propune o selectie ale celor mai bune videoclipuri.
……………………….
Detalii suplimentare asupra filmelor din programe se pot gasi la:
www.kurzfilmtage.de
Vlad Nanca / My Space
Vlad Nancă
My Space
21, 22 martie 2009
Palatul Universul
Str. Brezoianu nr 23-25
Expoziţia My Space de la Palatul Universul reprezintă intenţia construirii unei zone autonome, a unei capsule a timpului care călătoreşte înspre trecut, explorează, se întoarce si pare a împacheta pentru viitor. Gândind convergent şi divergent, Vlad Nancă adună întrebări, obiecte şi practici de aici, din spaţiul nostru comun, pentru a le găsi un loc în capsula timpului.
vernisaj: sâmbătă 21 martie 2009 ora 14.00
program de vizitare 21, 22 martie orele 14.00 – 18.00
galeria 29 – Alina Samoschi / deschidere si vernisaj
Vineri 20 martie 2009, la ora 21.00, va avea loc vernisajul expozitiei ‘Pufarine’ a Alinei Samoschi la Galeria 29, un spatiu de expunere amenajat intr-o sufragerie de bloc.
Prima data am vazut in desenele Alinei niste autodispret sau ceva cinism. Era vorba de o reprezentare rudimentara a unor femei goale, desenate cu pixul sau cu stiloul pe hartie. Trasaturile lor erau reduse la minim, iar corpul devenise un contur tremurat si neglijent. Un fel de femeie generica, stereotipata si stangace, o reminiscenta vizuala a unei papusi gonflabile, purtand in loc de sex o pufarina. Daca ar fi fost desenate de un barbat, cele zece imagini ar fi fost expresia unei viziuni primitive, misogine, asupra corpului femeii in general. As fi putut sa spun atunci ca sunt similare cu zgarieturile de pe peretii din toaletele publice, unde imaginea femeii e insotita de instructiuni de folosire, sau de cuvinte urate de toate felurile. Totusi, exista chiar si atunci, la prima vedere, un nivel de intelegere care trimitea mai degraba la ironie. Pufarinele – desertul saracacios al copilariei cu eugenii, pufuleti si cico – erau singurul obiect tridimensional din imagini. Mai mult, fiind un aliment, ii transmiteau privitorului un imperativ: “Mananca-ma!”. Stereotipul devenea atunci o gluma, razbunand o parte din reductionismul mental al reprezentarilor corpului feminin de care, in mare masura, e raspunzatoare imaginatia pornografica. Dupa ceva timp desenele au devenit obiecte, pentru ca au fost montate intr-o serie de rame albe cu colturi rotunde. In acel moment conturul neglijent s-a transformat intr-o imagine de o puritate cu totul estetica. Iar ironia a devenit motivatia pentru a construi niste obiecte pretioase, care pun in discutie intr-un fel foarte elegant filtrele vizuale prin care poate fi zarit corpul femeii, un obiect ravnit, dar aproape necunoscut de catre unii privitori.
Obiectele vor fi distribuite catre publicul prezent la deschiderea expozitiei printr-o tragere la sorti. Pentru a primi una dintre cele 10 invitatii, trimiteti un email la mirceanicolaeee[ at]yahoo. com.
Arta din România 
leave a comment