MESSIAHS – Omul din vest şi ideea mantuirii
13 august 2009 – 31 decembrie 2009
curator: Gulyás Gábor, director MODEM
Expoziţia “Messiahs” nu este o adaptare a vreunei expoziţii star din
străinătate, ci este o expoziţie în organizare din ţară – dar cu implicare
internaţională. Lucrările se leagă tematic între ei. Tematica expoziţiei
este mesianismul şi mântuirea atât în sfera religioasă cât şi în cea profană
în cultura vestică. Expoziţia nu doreşte o cronologizare a tematicii şi nici
nu vrea să devină o ilustraţie a unui punct de vedere psihologic, teologic
sau istoric. În lucrările de artă moderne şi contemporane doreşte să arate
abordări nuanţate, povestiri catartice într-o nouă ordine de relaţii care
este capabil să actualizeze idea mântuirii şi să facă important în mod
existenţial pentru vizitatori. Expoziţia are patru părţi principale –
acestea nu urmează neapărat o linearitate.
Atât explicaţiile de mântuire religioase (în primul rând cele creştine) cât
şi cele profane filologice (filosofice, psihologice) pornesc de la
problematica morţii. Aceasta este consecinţa căderii în păcat a lui Adam şi
Eva, aceasta fiind punctul de plecare al suferinţei metafizice a omului
modern. Cea mai importantă motivaţie implicită a omului creator este tot
moartea. Aceasta este tematica părţii Omul mort. De ce poate fi moarte o
mântuire, de ce dorim, să fim mântuiţi de moarte? Toate acestea se leagă
strâns de tematica corpului uman. Dacă carnea dispare după moarte, în ce
formă este posibil – dacă suntem pasibili să o acceptăm – învierea?
Mântuirea poate fi individuală sau comunitară. În primul caz este vorba de
mântuirea corpului chiar şi atunci, când aceasta se bazează pe o dorinţă,
experienţă transcendentală sau – să folosim o expresie mai anacronistică –
sufletească. Ce fel de corp ni s-a dat? Aceasta este titlul acelei părţi,
care are ca temă mântuirea individuală, mai concret disciplinarea, oprimarea
corporalităţii, apariţia conţinutelor spirituale, în scopul purificării
spirituale. În spatele chinuirii, torturării corpului se arată de mai multe
ori idea imitatio Christi – independent de narativa religioasă.
Teritoriul marcant al mântuirii comunitare se găseşte în ideologii politice,
care poartă în ei şi elemente escatologice, şi care în decursul secolului
XX. au condus de mai multe ori la traume şi tragedii intratabile. Partea
intitulată Promisiunea istoriei ne arată nedreptăţi sociale, insulte ale
unor naţiuni, ideologii care promit mântuirea maselor care au suferit
oprimarea economică precum şi lumea liderilor politici ai acestor ideologii
(în mare parte dictatori). Lucrările expuse prezintă falşii Mesia ai
istoriei moderne vestice, mecanismele controversate, uneori chiar
absurde ale supravegherii politice a societăţii.
Partea centrală a expoziţiei poartă titlul Crucea mântuirii. Tematica ei
principală este motivul mântuirii creştine, certitudinea în aceasta sau
contestarea ei. Fără stereotipuri, ocolind soluţiile şematice, cu lucrări
tulburătoare dorim să arătăm tematica cutremurătoare a aducerii jertfei. Tot
aici primesc locul şi lucrările care abordează posibilitatea mântuirii
secularizate.
Magdalena Abakanowicz, Marina Abramovič, Craigie Aitchison, Ámos Imre, Anna
Margit, Dieter Appelt, Francis Bacon, Bak Imre, Bálint Endre, Abgar
Baltazar, Matthew Barney, Bartusz György, Georg Baselitz, Batthyány Gyula,
Berszan Zsolt, Blue Noses, Christian Boltanski, Bortnyik Sándor, August
Brömse, Günther Brus, Bukta Imre, Chris Burden, Robert Capa, Marc Chagall,
Vaclav Chochola, Csontváry Kosztka Tivadar, Ignacy Czwartos, Ladislav Čarny,
Salvador Dali, Wim Delvoye, Derkovits Gyula, Marlene Dumas, Hans Eder, Emil
Filla, Adolf Frohner, Eugeniusz Get – Stankiewicz, Douglas Gordon, Johannes
Grützke, Gulácsy Lajos, Renato Guttuso, Hajas Tibor, Keith Haring, Jörg
Immendorf, Jaschik Álmos, Anton Jaszusch, Jasper Johns, André Kertész, Eva
Kmentova, Oskar Kokoschka, Käthe Kollwitz, Marian Konarski, Kondor Béla,
Kovács Péter, Lakner László, Sigalit Landau, Daniel Lezama, Sarah Lucas,
Theresa Margolles, Juraj Meliš, Molnár C. Pál, Otto Muehl, Edward Munch,
Munkácsi Márton, Munkácsy Mihály, Hermann Nitsch, Ország Lili, Evan Penny,
Dimitrie Paciurea, Kalervo Palsa, Evan Penny, Pablo Picasso, Cristi
Pogacean,, Antonín Pracházka, L. A. Purigin, Marc Quinn, Alexandru Radvan,
Arnulf Rainer, Man Ray, K. N. Redko, Odilon Redon, Reigl Judit, Auguste
Rodin, Dieter Roth, Dorota Sadovska, Jan Saudek, Andres Serrano, Cindy
Sherman, Rudolf Sikora, Miroslaw Sikorski, Leszek Sobocki, Aleksandr
Stankovski, Volker Stelzmann, Frederic Storc, Szalay Lajos, Szervátiusz
Tibor, Rudolf Swarzkogler, Alina Szapocznikow, Norbert Tadeusz, Antoni
Tapies, Sorin Tara, Nicolae Tonitza, Tóth Menyhért, Vajda Lajos, Várnai
Gyula, Bill Viola, Andy Warhol, Carel Weight, Alfred Wickenburg, Adolf
Wölfli, Andrzej Wróblewski
Expozitia retrospectiva Spiru Chintila
În perioada 8 septembrie – 18 octombrie 2009, Galeria ArtSociety organizează o expoziţie retrospectivă dedicată artistului Spiru Chintilă (1921-1985).
Expozitia îşi propune să reconstituie parcursul diacronic al picturilor existente în colecţia familiei, alăturându-le lucrări reprezentative aflate în patrimoniul muzeal sau în colecţii private. Retrospectiva se va bucura astfel de colaborarea cu mai multe muzee, între care Muzeul de Artă Constanta şi Muzeul Municipiului Bucureşti.
Cu această ocazie, deschidem invitaţia către toţi membrii şi prietenii Artmark de a ne sprijini în demersul nostru de revalorizare a operei pictorului Spiru Chintilă, împrumutând galeriei ArtSociety, pe durata expoziţiei, pe bază de contract de expoziţie, în vederea expunerii şi catalogării, lucrări reprezentative de Spiru Chintilă.
HENRIETA DELAVRANCEA-GIBORY arhitectura 1930-1940, @MNAR
Vernisaj: joi, 6 august 2009, ora 18.00
Durata: 7 august – 20 septembrie 2009
Locul: Muzeul Naţional de Artă al României, Sălile Kretzulescu
Telefon 021/314.81.19; Fax: 021/312.43.27
Program de vizitare: miercuri – duminică (11.00 – 19.00)
Gratuit: prima miercuri din lună
Muzeul Naţional de Artă al României, Uniunea Arhitecţilor din România şi Ordinul Arhitecţilor din România vă invită joi, 6 august 2009, ora 18.00, în sălile Kretzulescu ale MNAR, la vernisajul expoziţiei Henrieta Delavrancea-Gibory, arhitectură 1930-1940. Curatorul expoziţiei este arh. Miliţa Sion.
Henrieta Delavrancea-Gibory (1894-1987), fiica scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea şi sora pianistei şi scriitoarei Cella Delavrancea, face parte dintr-o generaţie de arhitecţi care, în frunte cu Horia Creangă, G.M. Cantacuzino şi Octav Doicescu, a avut o contribuţie importantă la formarea şcolii de arhitectură modernă românească.
Expoziţia prezintă planuri şi proiecte de arhitectură, fotografii de epocă şi actuale ale clădirilor proiectate de Henrieta Delavrancea-Gibory, precum şi nouă desene originale. Din bogata operă a arhitectei au fost selectate o parte din lucrările realizate la Balcic în perioada 1930-1940, precum şi planurile câtorva case din Bucureşti din aceeaşi perioadă.
Dintre lucrările create pentru Balcic, pot fi văzute în expoziţie Casa Eliza Brătianu, Casa Ion Pillat, Casa Canciov, Casa Stelian Popescu, Pavilionul de ceai al Palatului Regal (azi dispărut), Pavilionul Grănicerilor din ansamblul regal sau proiectul de renovarea a Primăriei (care adăposteşte acum Muzeul de Arheologie şi Istorie din Balcic), prin care arhitecta a transformat radical o casă de secol XIX, pentru a o adapta stilului local de inspiraţie meridională.
Casa Cantuniari, Casa Vilcovici sau casa în care Henrieta Delavrancea-Gibory a locuit până la sfârşitul vieţii sunt câteva exemple de imobile din Bucureşti prezente în expoziţie.
Portretul Henrietei Delavrancea-Gibory realizat de Eustaţiu Stoenescu, din patrimoniul MNAR, întregeşte expunerea. Arhitecta a fost o bună prietenă a pictorului Stoenescu, pentru care a realizat în 1934-1938 conacul de la Drăghiceni-Olt, intrepretând în mod original modelul caselor tradiţionale din Valahia.
Expoziţia, însoţită de catalog, vine în continuarea expoziţiei Ion Mincu. Desene şi proiecte de arhitectură, deschisă în cadrul Galeriei de Artă Românească Modernă a MNAR.
nervi…
Un amic mi-a trimis link-ul unui articol care m-a facut sa ma iau cu mainie de par. Am ramas stupefiata citind ca la Muzeul de Arta din Craiva exista o traditie in a permite, contra-cost accesul nuntasilor saptamanal sa faca poze cu exponatele muzeului. Sunt prea evervata ca sa pot sa comentez asa ceva..
Arta din România 
leave a comment