Alexandru Ciucurencu (1903- 1978)

Posted in Secolul XX by artistiromani on August 8, 2008

Alexandru Ciucurencu s-a apucat de pictură la vârsta de 13 ani, în localitatea sa natală, Tulcea. Imediat după terminarea gimnaziului a intrat ucenic în altelierul zugravului Mihail Paraschiv. În 1921 se înscrie la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, avându-i ca profesori pe G.D. Mirea şi Camil Ressu. A fost un elev foarte dedicat studiului şi dornic să progreseze. În anii de şcoală pe perioada vacanţelor a studiat pictura la Şcoala de la Baia Mare.

Debutul artistic îl are în 1930, la Salonul Oficial, unde primeşte şi un premiu. Pleacă apoi la Paris, să studieze la Academia Julien, dar preferă să lucreze în atelierul artistului Andre Lhote. Cariera sa, încă de la început, este caracterizată de o continuă ascensiune. Expune mult, în ţară şi în străinătate (Moscova, Paris, Bienala de la Veneţia, Zurich, Londra, Tokyo, Varşovia, Edinburgh, Atena, Praga, Cairo, Bratislava, Berlin, Dresda, Ankara, Sofia, Damasc etc.) şi este foarte apreciat de critica vremii (a primit foarte multe premii). Deşi foarte dedicat carierei artistice personale Ciucurencu are timp şi pentru alţii. Devine profesor la Academia Liberă de Pictură (alături de Camil Ressu şi Cornel Medrea) şi la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” .

După Ştefan Luchian şi Theodor Pallady, Alexandru Ciucurencu a fost cel mai reprezentativ pictor al culorii. Pictura sa, nu poate fi gândita fără apelul la lumină şi culoare. A fost un pictor postimpresionist, evoluând spre maniera fovistă şi abstractă. Lucrările sale sunt foarte atent construite. Naturi statice, portrete sau piesaje, toate lucrările sale se remarcă rin francheţea desenului şi armonii cromatice foarte reuşite. Ciucurencu reuşeşte să echilibreze raportul dintre desen (ca structură solidă a tabloului) şi expresivitatea culorii. Culoarea are rol special şi important. Armoniile se asociază cu semnificaţia temei (tablourile triste au culori reci, cele optimiste introduc o cromatică caldă, veselă). Prin culoare, artistul îşi exprimă ideile şi sentimentele în faţa a ceea ce pictează. Culoarea are efecte tonice, dramatice, lirice, sau păstrează un caracter de intimitate (ca în tablourile cu flori).

În ansamblu, pictura lui Ciucurencu, exprimă simplitatea, echilibrul, armonia somptuoasă, sinteza realului şi spiritul modern al dorinţei de a îpinge creaţia spre abstractizare, imprimându-o o dinamică cromatică excepţională şi originală în pictura românească.

A. Ciucurencu Fata cu pălarie de paie în chaise longue